În data de 27 mai 2016, în sala de festivităţi a Liceului Tehnologic Roznov, s-a desfăşurat a patra ediţie a Simpozionului și concursului regional „Gheorghe Ruset-Roznovanu”, sub conducerea Dir. prof. Oana Ilarie, în parteneriat cu Parohia Chintinici și ISJ Neamţ. Tema lucrărilor s-a intitulat „Interdisciplinaritatea – exemple de bune practici”, simpozionul fiind organizat pe mai multe secţiuni: literatură, tradiţii şi spiritualitate, istoria și geografia orizontului local. La eveniment au participat cadre didactice şi elevi ai liceului și diferiți invitați. Moderatorul evenimentului a fost Prof. dr. Daniel Nedeloiu. Activitatea simpozionului a cuprins o sesiune de comunicări ale cadrelor didactice, apoi prezentări PPT ale elevilor, după care a urmat jurizarea şi premierea participanţilor.
În cuvântul de deschidere, Prof. Oana Ilarie a prezentat realizările liceului pe plan didactic. PC Protoiereu Vasile Ţoc a evidenţiat personalitatea Colonelului Gh. Ruset-Roznovanu, proprietarul moşiei Roznov, şi modul pozitiv în care s-a implicat în destinul școlii.
Pr. dr. Iulian Vasile, paroh la Parohia Chintinici, în prelegerea susținută, a vorbit despre necesitatea ca învățământul de astăzi să cultive cât mai mult creativitatea și curiozitatea elevului: „Organizarea simpozionului de anul acesta, prin tema sa, promovarea interdisciplinarității școlare, propune un excurs al procesului educațional desfășurat în școala românească de-a lungul timpului. Trăim astăzi într-o lume secularizată, sincretică religios și globalizată, în care normele morale şi valorile spirituale se pierd, în detrimentul proliferării unui materialism feroce. E un sistem social care dă valoare lui „a avea” în detrimentul lui „a fi”, esteticii și nu conținutului, consumului și nu ideilor.
Într-un asemenea context, este nevoie de promovarea unei noi educații. Memoria este terenul unde se cultivă educația. Procesul educațional clasic a transformat memoria umană într-o bancă de date. Informăm și nu formăm, obiectivul fundamental este de a-i învăța pe elevi să gândească și nu să repete informația.
Probele școlare stimulează elevii să repete informații, prea puțin să gândească. Testele ar trebui să promoveze creativitatea, dezvoltarea gândirii libere, să cultive raționamentul schematic, să amplifice capacitatea de argumentare a elevilor. Aceștia trebuie pregătiți să exploreze necunoscutul, să nu se teamă de eșec, ci de renunțarea de a mai încerca.
Cantitatea exagerată de informație dată în școală este considerată stresantă. În comportamentul rutinat al elevilor la ore se află strigătul celui însetat de cunoaștere, căci memoria este un centru de creație. Profesorii sunt bucătarii cunoașterii, dar pregătesc hrana pentru niște meseni fără poftă de mâncare. Ei detestă rutina, iar plictiseala îi doboară. Expunerea prin dialog (arta întrebării provoacă inteligența), expunerea interogativă (arta interogației), participarea elevilor la proiecte sociale (trebuie să învețe să ia decizii, astfel vor învăța că orice alegere implică pierderi și câștiguri) sunt câteva repere ale unui învățământ sănătos și performant.
Un profesor influențează personalitatea elevilor mai mult prin ceea ce este, decât prin ceea ce știe. Însuși Mântuitorul Iisus Hristos a fost un învățător genial, nu prin intermediul faptelor supranaturale, ci pentru că a oferit minții umane o abilitate unică: niciodată cineva atât de mare nu s-a făcut atât de mic, ca să-i facă mari pe cei mici.
Educația trece printr-o criză fără precedent în istorie: elevii nu se concentrează, nu au plăcerea de a învăța și sunt agitați. Frecvent, educatorii trebuie să țipe pentru a obține un minimum de atenție. Profesorii sunt prezenți în sala de clasă, iar elevii sunt în alte lumi. Care este principala cauză a crizei educaționale? Sindromul gândirii accelerate (SGA)! Viteza gândirii tinerilor de acum un secol era mult mai mică decât cea actuală, de aceea modelul educațional al trecutului funcționa. Astăzi, excesul de stimuli vizuali și sonori produși de televizor (tabletă, calculator, telefon) care atacă teritoriul emoției, excesul de informații și culori care îngreunează interiorizarea, bombardamentul politicii de consum prin publicitate excesivă, sunt cauze care stimulează excesiv construcția gândurilor și generează o psiho-adaptare la stimulii rutinei zilnice, adică o pierdere a bucuriei izvorâte din lucrurile mici. Sindromul gândirii accelerate îi fură cortexului cerebral energia vitală, se simte astfel o oboseală excesivă, iritabilitate, deficit de concentrare, aversiune față de rutină, încercând să obțină vreun stimul să-i calmeze. De aceea, tehnica informațională trebuie folosită cu mult discernământ.
Educația merge spre faliment, pentru că, fără să ne dăm seama, comitem o crimă contra minții copiilor și adolescenților noștri, încredințându-i lejer, fără limite, unui educator nemilos (televizor, calculator, tabletă, telefon), care îi încarcă cerebral în exces, furându-le bucuria lucrului simplu, din viața de zi cu zi. Statisticile ne arată că normalul înseamnă a fi stresat! Dacă nu reconstituim educația, societatea modernă se va transforma într-un imens spital psihiatric. Cu cât calitatea educației va fi mai bună, cu atât mai puțin important va fi rolul psihiatriei în mileniul al treilea”, a declarat părintele Iulian Vasile, consilier educațional și partener organizatoric în cadrul evenimentului.
