„Molifta Sfântului Maslu”

    Rugăciunea la punerea Evangheliei pe capul persoanei bolnave prezintă similitudini ca text cu prima rugăciune de la molifta spovedaniei, cu o uşoară modificare a topicii şi cu deosebirea că apare această inserare nu pun mâna mea cea păcătoasă peste capul celui ce a venit la Tine cu pocăinţă şi cere de la Tine prin noi iertare păcatelor, ci pun mâna Ta cea puternică şi tare, ce se află în această sfântă evanghelie, pe care slujitorii cei împreună cu mine o ţin deschisă pe capul robului Tău (N) […].

    Acest gest liturgic ne arată că la Sfântul Maslu penitentul primeşte dezlegarea generală a păcatelor sale prin mâna puternică şi tare a lui Hristos, simbolizată de Sfânta Evanghelie aşezată deschisă pe capul credinciosului. Acest lucru e întărit de cuvintele cere de la Tine prin noi iertare păcatelor care ne trimit cu gândul la Taina Spovedaniei.

    Dacă, de obicei, Sfânta Evanghelie este cuvântul lui Dumnezeu binevestit fiilor Săi, iată că de această dată Sfânta Evanghelie simbolizează mâna puternică şi tare a lui Hristos. Sfântul Irineu de Lyon spune că mâinile cu care Dumnezeu lucrează sunt Fiul şi Duhul Sfânt. Astfel, în ritualul Sfântului Botez, se rostesc cuvintele: Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit, apoi, la spălarea pruncului: … pune peste dânsul mâna Ta cea puternică şi-l păzeşte pe el cu puterea bunătăţii Tale. La Utrenie, preotul se roagă astfel: întinde mâna Ta din sfânt lăcaşul Tău şi ne binecuvintează pe toţi, pentru ca ulterior, la Sfânta Liturghie, înainte de împărtăşirea credincioşilor preotul să spună: şi ne învredniceşte prin mâna Ta cea puternică a ni se da nouă Preacuratul Tău Trup şi Scumpul Tău Sânge... În ritualul Tainei Cununiei preotul rosteşte rugăciunea: şi acum Stăpâne Doamne, trimite mâna Ta dintru înălţimea sfântului Tău locaş şi uneşte pe robul Tău… cu roaba Ta… Încă şi la molitfele Sfântului Ioan Gură de Aur se invocă mâna dumnezeiască plină de har: …tinde, Doamne, mâna Ta cea tare şi braţul tău cel preaînalt şi sfânt, şi cu cercetare cercetează făptura aceasta şi-i trimite înger de pace…

    Punerea mâinii preotului pe capul celui bolnav şi a sfintei evanghelii, simbolizând mâna puternică a lui Hristos, este în concordanţă cu formula de dezlegare de la Taina Spovedaniei în care se precizează că Domnul Iisus Hristos iartă penitentul de păcate, iar preotul, cu puterea primită a Duhului Sfânt, îl dezleagă de toate păcatele în numele Sfintei Treimi: Domnul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul şi îndurările iubirii Sale de oameni, să te ierte pe tine fiule (N) şi să-ţi lase toate păcatele. Şi eu, nevrednicul preot şi duhovnic, cu puterea ce-mi este dată, te iert şi te dezleg de toate păcatele tale, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

    Această dezlegare este anticipată şi rostită în mod direct în rugăciunea a şasea şi a şaptea a Sfântului Maslu: în bunătatea Ta, Însuţi slăbeşte, lasă, iartă Dumnezeule … orice a greşit şi el şi noi, ca un bun şi iubitor de oameni Dumnezeu, iartă, respectiv şi de a călcat ceva din poruncile Tale sau a greşit, ca un purtător de trup şi vieţuitor în lume, din îndemnul diavolului, Însuţi, ca un bun şi iubitor de oameni Dumnezeu, iartă-l.

    Astfel, relaţia care se stabileşte între cele două Taine este una de asemănare: dezlegarea de păcate şi vindecarea sufletească şi trupească dăruită credinciosului penitent.