Luna august este prin excelenţă perioada în care majoritatea românilor care lucrează în străinătate vin în România la casele lor. E perioada concediului, când toată lumea caută odihna, evadarea din grijile apăsătoare, însă pentru migranţii români vorbim doar generic despre acest lucru, pentru că toţi aleargă acum să pună la punct acasă lucruri neterminate, să îşi viziteze rudele, prietenii, ori chiar pentru înfăptuirea căsătoriei, pentru cei mai tineri. Întrucât şi ei sunt parte din trupul fiecărei parohii, merită o atenţie deosebită în spaţiul pastoraţiei, necesitând identificarea mijloacelor concrete de a petrece o fărâmă de timp împreună.
De mai bine de zece ani, odată cu înfiinţarea parohiei noastre, am hotărât ca în această perioadă a Postului să mergem în parohie să binecuvântăm casele credincioşilor prin săvârşirea aghezmei. Un număr însemnat de credincioşi, dar şi marea majoritate a familiilor din această zonă au membri ori rude care muncesc în spaţiul european. Am pornit această iniţiativă pentru credincioşi dintr-o reală necesitate misionară, de adaptare la noile realităţi socio-culturale şi economice. Sigur, ea s-a întemeiat pe frumoasa tradiţie – peste care a trecut tăvălugul comunismului ori sincretismul acestei lumi secularizate – care spunea că la începutul fiecărei luni se săvârşeau sfeştanii în casele enoriaşilor şi în chilii în mănăstiri.
Cu adevărat e un timp binecuvântat, care s-a statornicit într-o frumoasă tradiţie. Credincioşii pregătesc acest moment cu toată atenţia pentru că fiecare vrea să împărtăşească aspecte din viaţa trăită departe de casă, dar şi pentru a primi sfaturi ori informaţii despre viaţa şi activităţile parohiei.
Un aspect important al pastoraţiei este planificarea timpului pentru a ajunge la sfânta Liturghie, la binecuvântarea tainei sfântului Maslu ori cu o panacidă la căpătâiul celor adormiţi. Ce bucurie mai mare poţi trăi ca păstor de suflete să vezi credincioşi care se ostenesc să postească, în ciuda meselor îmbelşugate care se aştern acum, să ajungă în scaunul spovedaniei şi să le vezi lacrimi şiroind pe obraji când se împărtăşesc!
Desigur, există şi Duminica Migranţilor Români după perioada postului ca moment de întâlnire, însă perioada acestui post poate fi cel mai potrivit moment pentru primirea hranei spirituale. Aceşti credincioşi trăiesc într-o lume duală: cea pe care au lăsat-o o vreme şi cea departe de casă în care s-au integrat, unde pot exista tradiţii cultural-liturgice diferite de specificul pastoraţiei noastre. De aceea e timpul să ne facem tuturor toate. Trebuie să folosim acest moment al postului Adormirii Maicii Domnului pentru a valorifica comunicarea cu ei şi a înmulţi hrana spirituală în speranţa că le ostoim dorul de casă şi le umplem sufletele de bucurie şi nădejde în purtarea de grijă a Bunului Dumnezeu.
Detalii găsiţi la http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/pastoratie-pentru-migrantii-parohiei-chintinici.
